Chiar vrem autostrazi?

In iulie s-a deschis in sfarsit circulatiei autostrada Bucuresti - Ploiesti. Desi vine cu mari intarzieri, e bine facuta, asfaltul e impecabil, se scurteaza drumul spre munte si acesta devine mai placut, iar autostrada are chiar trei benzi pe o portiune. Ce-i drept, vine cu mari intarzieri, nu sunt benzinarii si 6,5 km nu sunt gata. Dar pentru toate motivele de la inceput, noi ne-am bucurat (cititi reviewul nostru aici).

Mai departe, in aceeasi zi de iulie se inaugureaza si portiunile ramase de finalizat din Autostrada Soarelui si din centura Constanta cu profil de autostrada, asigurand un traseu neintrerupt pe autostrada de la Bucuresti pana spre litoral; ce-i drept, pe o portiune circulatia se desfasoara deocamdata pe o singura banda pe sens, dar tot e bine ca nu mai treci prin satele patriei (review pentru noile tronsoane de pe A2 in curand). All in all, o zi buna pentru cei care vor sa circule civilizat in Romania: cu aceste inaugurari, lungimea autostrazilor romanesti a crescut intr-o singura zi cu un sfert (nu e gluma, procentul e 24%): un pas mic pentru omenire, dar mare pentru Romania.

Fericita de asemenea realizari, presa romaneasca titreaza cu voiosie de nestavilit: "Autostrada Bucuresti-Ploiesti neterminata dar inaugurata", "Autostrada Soarelui nu exista nici pe GPS si nici pe hartile online", "Autostrada a pierdut batalia cu DN1 din cauza centurii", "Noul tronson de pe Autostrada Soarelui nu are indicatoare cu destinatii de vacanta", "Avem autostrada cu o singura banda si cu 80 km/h limita de viteza", "Autostrada Soarelui - cu viteza melcului", "Ne-am scos, mai avem un petic de autostrada. Si asta incomplet...", "Cele sapte bube ale autostrazilor abia deschise", etc. Peste tot, mari drame: nu sunt benzinarii, nu sunt parcari, nu sunt panouri, nu e niciun gratar cu mici si bere pe traseu.

Sigur, mai gasesti si prezentari echilibrate, in care avantajele nu sunt eclipsate de problemele inerente oricarei autostrazi aflate in stadiul de "deschidere", nu de "finalizare". Dar din asemenea articole pare ca ar fi mai bine sa nu mai facem nicio autostrada noua, ca mai mult ne incurca.

Singura explicatie pe care o gasesc este ca socul tehnologic pe care il provoaca autostrazile in Romania duce la reactii necontrolate. Mi se pare exagerat sa te plangi ca pe Bucuresti-Ploiesti nu sunt parcari si benzinarii in loc sa te bucuri ca ai scapat de mersul prin sate cu toate suprizele pe care acesta le provoaca. Nu este ca si cum vorbim de drumuri de 500 de kilometri prin Australia sau desertul Sahara, in care lipsa benzinariilor ne-ar cam infricosa. Eu cred ca orice sofer cu jumatate de creier functional ar trebui sa se descurce pe un traseu de 50 de kilometri fara benzinarii; altfel, e ca si cum te-ai plange ca trebuie sa pleci pe jos de la McDonald's din Piata Unirii pana la Universitate, dar nu ai toalete si s-ar putea sa faci pe tine.

Dar sa revenim: din cauza lipsei cronice de autostrazi din Romania, este posibil ca unele persoane sa nu fi inteles scopul lor exact. Pentru mine, cel putin, scopul este sa ajung dintr-un loc in altul mai rapid si mai comod; eu nu ma duc pe autostrada ca sa fac plinul sau sa stau in parcare, mai ales ca vorbim de numai 50 de kilometri si de o situatie ce se va rezolva in timp.

Alta problema semnalata intens: nu sunt iesiri intermediare de pe Bucuresti - Ploiesti, singurele disponibile fiind la capete. Acum, ce sa zic: pe mine ma intereseaza sa ajung mai repede la munte, nu sa ma opresc in satele de pe traseu. Oare era mai bine ca pentru cei 10% din soferii care se opresc in satele respective sa amanam deschiderea intregii autostrazi? De ce sa sufere numai o minoritate, cand pot sa sufere toti? - o sanatoasa filosofie romaneasca. Oricum, din cate imi dau seama DN1 nu s-a inchis, asa ca amatorii pot folosi vechiul traseu pentru o vizita la mosie.

Sa nu ne oprim aici: o alta drama care produce panica printre specialisti este portiunea cu o banda pe sens de pe A2. De acord, treaba e cam excentrica, dar oare preferam drumul cu o banda pe sens de pe traseul vechi, prin satele patriei? Eu nu. Drumurile tarii se dezintegreaza de proaste ce sunt, dar noi traim drame intense ca nu exista telefoane SOS pe Bucuresti - Ploiesti. Cat despre lipsa noilor trasee de pe GPS - no comment.

Daca vrem sa cautam noduri in papura, nu va fi greu; si eu am plangeri: dupa ce am strabatut-o cap-coada, autostrada Bucuresti - Ploiesti m-a dezamagit ca nu trece si pe la Zalau; in plus, n-am vazut nici animatoare semi-dezbracate care sa iti multumeasca de folosirea autostrazii, ceea ce clar e un minus.

Nu vreau sa generalizez, din fericire mai vezi si articole rezonabile, dupa cum ziceam. Dar la multi ziaristi creierul s-a deformat inspre latura negativa a lucrurilor. Hai sa ne plangem de toti si de toate, poate asa va fi mai bine.

Nu-i vorba: sa ai numai 500 de kilometri de autostrada dupa 20 de ani de la revolutie si dupa ce ai cheluit miliarde pe tema asta este jenant. Iar pentru asta trebuie sa multumim tuturor idiotilor care s-au perindat prin toate guvernele si administratiile ultimilor 20 de ani si care, in mod stupefiant*, au venit de la toate partidele posibile. (*ironic, da?)

Si mie mi-ar placea sa ma trezec intr-o dimineata si sa constat ca peste noapte au aparut 2.000 de kilometri de autostrazi cu 4 benzi pe sens si animatoare semi-dezbracate. Dar cum asta nu e deloc fezabil, merita sa ne bucuram pentru orice progres: facem drumul pana la mare integral pe autostrada (da, in mod dramatic pe 30 de kilometri e doar o banda pe sens); drumul pana la munte e aproape civilizat cu autostrada pana la Ploiesti, centura amenajata a Ploiestului si doua benzi pe sens pe aproape tot restul traseului; centuri de ocolire ca la carte pentru Constanta, Arad si Sibiu, etc. Nu e mult, dar e ceva.

Problema generala e cu societatea noastra, care a devenit mult prea critica. Pentru ca e mult mai comod sa stai pe margine si sa critici, decat sa apreciezi cand e cazul si, Doamne Fereste!, chiar sa pui mana si sa faci ceva.

Se spune pe buna dreptate ca nemultumirea e calea spre progres. Dar atunci cand vezi in mod constant doar partea goala a paharului se cam intoarce roata, iar progresul devine calea spre nemultumire.

(C) 130km.ro / Inapoi la lista de stiri si articole